Diverticulita si Diverticuloza : Simptome, tratament, preventie

Diverticulita si Diverticuloza : Simptome, tratament, preventie

Diverticuloza este o afectiune ce defineste formarea de mici buzunare( saculeti)  in mucoasa sau peretele oricarei portiuni a tubului digestiv. Aceste buzunare apar atunci cand stratul interior al tubului digestiv este impins spre punctele slabe ale stratului exterior. Un singur buzunar se numeste diverticul. Buzunarele  diverticulozei sunt localizate  mai frecvent  in portiunea inferioara a intestinului gros (colon). Unele persoane pot avea doar cativa diverticuli in portiunea stanga a colonului, iar altii pot prezenta o afectare globala, in toate segmentele colonului.

Cum apare diverticuloza?

Ce factori de risc te predispun la diverticuloza/diverticulita?

Care sunt simptomele diverticulozei?

Cum se trateaza diverticuloza/ diverticulita?

Cum apare diverticuloza?

 Diverticuloza este o patologie frecventa, care afecteaza jumatate din persoanele de peste 60 de ani si aproape toata poulatia ce depaseste varsta de 80 de ani. Odata cu varsta, diverticulii devin mai proeminenti. Diverticuloza este neobisnuita la pacientii sub 40 de ani.

 Pentru ca diverticuloza este rara in zone ale lumii cu alimentatie bogata in fibre si cereale, fructe si legume, majoritatea doctorilor cred ca aceasta apare datorita consumului redus de fibre. O dieta saraca in fibre duce la constipatie, cu crestere de presiune in tubul digestiv si compresie pe peretele colonului in timpul miscarilor acestuia.Combinatia de presiune si compresie de-a lungul timpului duce la diverticuloza.

Ce factori de risc te predispun la diverticuloza/diverticulita?

In tarile occidentale, diverticuloza afecteaza 20%-50% din adultii cu varste peste 50 ani. Regimul alimentar sarac in fibre si bogat in grasimi a fost incriminat. Aparitia diverticulilor este considerata a fi rezultatul cresterii presiunii intraluminale la nivelul colonului. Colonul sigmoid are cel mai mic diametru, astfel incat presiunea intraluminala este cea mai mare in aceasta portiune. Constipatia, utilizarea frecventa de laxative, stresul si lipsa activitatii fizice pot contribui la aparitia diverticulozei.

Care sunt simptomele diverticulozei?

Majoritatea pacientilor cu diverticuloza sunt diagnosticati accidental, deoarece sunt asimptomatici. Unele persoane pot avea balonari, crampe abdominale sau constipatie, datorita dificultatii de trecere a continutul colonic prin regiunile afectate. De ce se intampla asta? Din cauza lipsei simptomelor. 

Practic diverticuloza se diagnosticheaza frecvent accidental, la o examinare colonoscopica din cadrul screeningului pentru cancer colo-rectal sau pentru diverse acuze subiective . Gastroenterologii pot vizualiza direct diverticulii din colon, folosind un tub flexibil si subtire , cu camera si sursa de lumina proprii, introdus prin rect. Diverticuloza se poate vedea si in alte teste de imagistica, cum ar fi computer tomograf (CT) sau tranzit baritat.

Afla tot ce trebuie sa stii despre balonare

Cum se trateaza diverticuloza/diverticulita?

Din fericire, majoritatea pacientilor nu au simptome si nu necesita tratament. Cand apar dureri abdominale, balonari sau constipatie, medicul poate recomanda o dieta bogata in fibre pentru a stimula tranzitul. Sunt recomandate 20-35 g de fibre zilnic, dar multe persoane consuma doar jumatate. Cea mai usoara metoda de crestere a dozei zilnice de fibre necesare este prin suplimentarea consumului de fructe, legume si cereale. Merele, perele, broccoli, morcovii, varza, fasolea si pastaile sunt doar cateva exemple de alimente bogate in fibre. Ca alternativa, medicul poate recomanda un supliment alimentar cu fibre precum psilium, metilceluloza ,etc. Aceste produse sunt prezente in multe forme, inclusiv tablete, pudre sau napolitane. Suplimentele cu fibre reduc spasmul din colon, prin urmare reduc simptomatologia dureroasa.

Totodata, in evolutie, pot aparea o serie de complicatii precum inflamatie, infectie, sangerare sau ocluzie intestinala. Din fericire, diverticuloza nu produce cancer.

Diverticulita defineste inflamarea acestor dilatatii sacciforme( buzunare). Se poate manifesta prin dureri abdominale, aparare la palpare si febra. Mai poate asocia greturi, varsaturi, tremor, frisoane sau constipatie. Medicul poate recomanda efectuarea unui CT pentru a confirma o diverticulita. Cauzele minore de infectie sunt tratate cu antibiotice orale si nu necesita internare in spital. Netratata, diverticulita poate produce colectii de puroi (numite abcese) la exteriorul colonului sau o infectie generalizata prin perforarea diverticulului, numita peritonita. Abcesele sunt puse in evidenta imagistic, prin CT, necesita internare, tratament antibiotic intravenos si posibil drenaj percutanat/laparoscopic. Episoade repetate de diverticulita pot necesita chirurgie pentru a rezeca portiunea afectata a colonului.

Sangerarea apare de obicei dintr-un singur diverticul si se numeste sangerare diverticulara. Aceasta este cea mai frecventa cauza de sangerare colonica la pacientii peste 40 de ani si se prezinta sub forma de exteriorizare de sange rosu sau rosu inchis prin rect. Majoritatea sangerarilor colonice se opresc singure; in caz contrar, o colonoscopie poate fi necesara pentru evaluare si interventie terapeutica. 

Diverticulita metode de preventie

Iata cum poate fi prevenita diverticulita:

           Consumati mai multe fibre. Includerea painii integrale, fulgilor de ovaz, cerealelor integrale, fructe si legume proaspete bogate in fibre scade riscul de aparitie a diverticulitei. Este recomandat sa introduceti fibrele in alimentatie gradual. O adaugare brusca a acestora poate cauza balonare.

           Imbunatatiti-va dieta. Adaugati in dieta psyllium, derivate din planta Plantago psyllium. De asemenea, puteti incerca sa macinati semintele de psyllium si sa adaugati zilnic o lingurita in lichide reci. Aceasta bautura trebuie consumata imediat dupa preparare, intrucat aceasta se poate gelifica.

           Consumati lichide din belsug. Consumul de cel putin doi litri de apa pe zi este recomandat intotdeauna, in special daca decideti sa cresteti cantitatea de fibre consumata.

           Evitati alimentele procesate, precum faina alba si orezul alb.

           Preveniti constipatia. Puteti preveni constipatia prin medicamente ce inmoaie scaunul. Nu folositi laxative si supozitoare pe termen lung fara a consulta medicul. Cel mai bun mod de a preveni constipatia este prin consumul de prune, suc de prune si de seminte de psyllium, intrucat acestea sunt laxative naturale.

           Faceti exercitii fizice regulat. Exercitiile fizice pot ajuta la mentinerea tonusului muscular al intestinelor, ce incurajeaza peristaltismului intestinal (miscarile ce favorizeaza eliminarea scaunului). Multe persoane fac greaseala sa nu foloseasca toaleta imediat ce au nevoie, iar acest lucru poate duce, de asemenea, la constipatie. Daca aveti nevoie la toaleta, nu amanati si nici nu ignorati.

Pe final, cateva lucruri interesante despre sistemul digestiv.

1. Detergentii de rufe au mai multe lucruri in comun cu sistemul digestiv decat s-ar putea crede. Motivul? Ei contin de multe ori diferite clase de enzime, printre care proteaze, amilaze si lipaze. Sistemul digestiv uman contine si el aceste enzime. Sistemul digestiv foloseste aceste tipuri de enzime pentru a descompune mancarea. Proteazele descompun proteinele, amilazele descompun carbohidratii si lipazele descompun lipidele. De exemplu, saliva contine atat amilaze cat si lipaze, in timp ce stomacul si intestinul subtire folosesc proteazele. In plus, acidul din stomac este atat de coroziv incat poate dizolva metale precum fierul si cuprul.

2. Suprafata totala a intestinului subtire este imensa. Acesta are aproape 7 metri lungime si un diametru de 2.5 centimetri. Pe baza acestor dimensiuni, te-ai astepta ca suprafata intestinului subtire sa fie de 0.6 metri patrati — dar are de fapt, 250 de metri patrati, dimensiunea unui teren de tenis. Acest lucru se datoreaza faptului ca prezinta trei trasaturi care ii maresc suprafata. Peretii intestinului au buzunare, contin niste structuri denumite vili, care sunt ca proiectii ale tesutului absorbant similare unor degete. Si, in plus, vilii sunt acoperiti cu proiectii microscopice denumite microvili.

3. Stomacul face zgomot tot timpul. Zgomotele facute de stomac, sunt rezultatele peristaltismului din stomac si intestinul subtire — adica se datoreaza digestiei normale a hranei, a fluidelor si a gazelor care strabat tractul gastrointestinal. Cand insa tractul este gol, zgomotele sunt mai mari, pentru ca nu este nimic in interior care sa amortizeze zgomotul. Atunci de ce se mai contracta muschii cand nu exista hrana in stomac?

Dupa ce isi goleste continutul in intestinul subtire, stomacul trimite semnale catre creier. Creierul raspunde transmitand muschilor digestivi semnalul ca acestia sa inceapa procesul de peristaltism. Contractiile musculare asigura golirea completa a stomacului, iar zgomotele rezultate ne atentioneaza ca organismul are nevoie de mancare.

Tu ai auzit pana acum de sindromul de colon iritabil?

4. Hormonul fericirii pleaca din stomac? Hormonul fericirii - serotonina este produsă atunci când ne place ceea ce mâncăm. Așadar, pentru a fi mai fericiți, trebuie doar să mâncăm ceea ce ne place, dar să nu întrecem măsura cu mâncărurile mai puțin sănătoase. Referitor la stomac, acesta are capacitatea de  a reține chiar și până la 2000 litri de apă și mâncare și se regenerează complet la aproximativ 4-5 zile.

5. Organismul ne poate digera pe noi! Cu toţii am auzit pe la orele de biologie că enzimele digestive sunt secretate sub o formă inactivă. Dacă s-ar secreta sub formă activă, ar digera chiar organul ce le-a produs, nefăcând nici un fel de discriminare între alimente şi organism.

6. Mușchii din esofag se comportă ca un val uriaș? Acesta transportă alimente sau băuturi până la stomac. Această acțiune a valurilor se numește peristaltism- mișcare de contracție (urmată de o relaxare periodică) a musculaturii stomacului și intestinului, care se propagă sub formă de unde și face ca alimentele să fie împinse de-a lungul tubului digestiv)

Citeste si despre bolile mai putin cunoscute ale sistemului digestiv

Sursa photo: shutterstock

SURSE DOCUMENTARE:

https://www.news-medical.net/health/What-is-Diverticulitis.aspx

https://www.healthline.com/health/diverticulitis

REFERINTE:

  • Francis NK, Sylla P, Abou-Khalil M, et al: EAES and SAGES 2018 consensus conference on acute diverticulitis management: Evidence-based recommendations for clinical practice. 

  • Shahedi K, Fuller G, Bolus R, et al: Long-term risk of acute diverticulitis among patients with incidental diverticulosis found during colonoscopy. Clin Gastroenterol Hepatol 

  • Sallinen V, Mali J, Leppäniemi A, Mentula P: Assessment of risk for recurrent diverticulitis: A proposal of risk score for complicated recurrence. Medicine (Baltimore) 

  • Bharucha AE, Parthasarathy G, Ditah I, et al: Temporal trends in the incidence and natural history of diverticulitis: A population-based study. Am J Gastroenterol

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

PRODUSE RECOMANDATE

Top vanzari
Hepatoprotect Forte 150mg, 5 blistere x 10 comprimate

Hepatoprotect Forte este un supliment alimentar pe baza de silimarina....

16,88 RON
Slaboficat Slim, 30 capsule

Slaboficat Slim este un supliment alimentar ce ajuta la mentinerea...

19,40 RON
Nestle Optifibre, 125 g

OptiFibre® contine 100% fibre solubile, cu efect prebiotic, care ajuta...

27,91 RON
newsletter