Ce este apraxia si cum se poate evita

Ce este apraxia si cum se poate evita

Creierul uman este cel mai vulnerabil dintre toate mamiferele. Ne referim aici la situatiile care nu implica traume cerebrale, lovituri sau accidente. Ideea este ca odata cu trecerea timpului, cu cat inaintam in varsta organele corpului tind sa se micsoreze sau sa isi reduca din activitate. Acest fenomen are consecinte extrem de neplacute pentru ca se rasfrang si asupra creierului. Mai mult decat atat, influenteaza multe aspecte ce tin de calitatea vietii pentru ca problemele cerebrale afecteaza memoria, atentia si duc la boli neurodegenerative precum Alzheimer, apraxie si Parkinson.

Ce este apraxia?

Apraxia reprezintă o afecţiune neurologica ce se caracterizează prin pierderea abilităţilor de a executa anumite mişcări sau gesturi, chiar daca exista vointa pentru a le efectua. In cazul unui accident vascular cerebral sau în cazul unor leziuni cerebrale, apraxia poate apărea și la vârste atipice, dar în general apare ca o consecință a modificărilor sistemului nervos odată cu înaintarea în vârstă. Totodată poate fi asociată și cu alte boli înainte de a forma un diagnostic.

Cum se manifestă?

Atunci cand avem intenţia de a efectua o anumită sarcină, creierul transmite informatia pentru funcţionarea normală a musculaturii si rezolvarea acelei comenzi. Dar cand apare apraxia, din punct de vedere biologic vorbim de o disfuncţie a lobului parietal din zona emisferelor cerebrale. Cea mai comună formă de manifestare este apraxia bucofacială sau orofacială, descrisă ca incapacitatea de a realiza mişcări ale mimicii precum: lingerea buzelor, suflatul, tuşitul sau lăcrimarea. Poate fi însoţită de o altă disfuncţie a limbajului ce poartă numele de afazie (afectarea exprimării sau a înţelegerii limbajului vorbit sau scris). Dintre celelalte tipuri de apraxie se pot menţiona: apraxia membrelor, apraxia verbală, apraxia construcţională şi apraxia oculomotorie.

Apraxia limbajului sau apraxia verbală este o tulburare a limbajului în care o persoană are probleme si nu poate comunica coerent. Ca sa intelegem mai bine, e ca atunci cand ne intoarcem de la dentist si daca acesta a gresit cantitatea de anestezic si ne-a amortit limba, nu mai putem rosti cuvintele corect.

Există două tipuri de apraxie verbală - cea moştenită şi cea dobândită. Apraxia dobândită poate debuta la orice vârstă. Sunt afectate porţiuni cerebrale implicate în vorbire, fapt care conduce la reducerea abilităţilor conversaţionale. Forma congenitală este evidentă la copii şi, după cum îi spune şi numele, apare de la naştere. Este mai frecventă la băieţi. Cauzele rămân încă necunoscute, dar se speculează o alterare a capacităţii creierului de a transmite semnale corespunzătoare mişcării muşchilor implicaţi în vorbire. Mai sunt cazuri cand apraxia poate aparea si daca in timpul procedurilor de nastere copilul este privat de oxigen pentru o perioada de timp.

Dar ca si frecventa, majoritatea formelor de apraxie sunt întâlnite la vârstnici. Cu toate acestea, nu există suficiente date care să indice frecvenţa bolii la diferite categorii de vârstă. Un studiu recent a indicat faptul că apraxia orofacială şi verbală afectează aproximativ 65% dintre copiii cu autism, fapt ce denotă că necesită terapii separate celor din autism. În egală măsură, boala Parkinson poate fi la rândul ei asociată cu apraxia.

În apraxie sunt afectate conexiunile neurologice între anumite regiuni cerebrale. Din acest motiv, comenzile sunt, în general, înţelese fără posibilitatea de a le efectua. La iniţierea acţiunilor, mişcările vor fi stângace, necontrolate şi, deseori, neadecvate. Se pare ca apraxia are legatura cu anumite regiuni din creier. Prin afectarea lobilor parietali şi a conexiunilor dintre aceştia, se pierde amintirea tiparelor de mişcare. Degenerescenţa ganglionară corticobazală determină tipuri diverse de apraxie, mai ales la vârstnici.

Cum putem evita problemele cerebrale?

Specialistii si neurologii spun ca daca avem grija sa nu ne lipseasca complexul de vitamina B din alimentatie, putem sa prevenim sau sa stopam anumite afectiuni. De ce ? Se pare ca vitaminele B joaca un rol crucial in mentinerea sanatatii creierului. Explicatia este ca aceste vitamine sunt implicate in circuitul folatilor in organism, si asta ajuta organismul sa metabolizeze proteinele pe care le ingeram in substante utile organismului, precum neurotransmitatorii (serotonina) si componente care mentin integritatea ADN-ului. Altfel spus, pentru o viata sanatoasa este bine sa avem in dieta noastra fructe si legume care contin complexul de vitamine B dar si suplimente care sa includa vitamina B.

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

PRODUSE RECOMANDATE

Top vanzari
Secom Vitamin C 1000 mg, pentru imunitate, 100 capsule

Vitamina C de la Secom ofera concentratia optima de vitamina C si...

53,88 RON
newsletter